Dupa acel 2 august in care lucrurile mergeau foarte bine la urmatoarele analize din 7 august am inceput sa ma ingrijorez caci LDH-ul Selenei crescuse si asa a fost si in timpul leucemiei. Restul analizelor aratau ok. Atunci doctorii au hotarat ca marti 9 august sa-i recolteze maduva si raspunsul a fost greu de indurat. Leucemia reaparuse, cu un procent de 80 % celule canceroase intr-o maduva care era in procent de peste 90% din nou a ei, totul pe un fond de RVHD extern cu mancarime pe piele pe care nici medicii nu si-o explicau. Din punct de vedere medical era clar raspunsul – leucemia nu va mai raspunde nici unui tratament recaderea aparand mult prea repede la nici 2 luni de la transplantul de celule stem. Despre echipa de medici si asistenti din Israel va pot spune ca sunt oameni deosebiti care ne-au spus de la inceput ca vor face tot ce stiu pentru Selena, dar ca Dumnezeu stie care este planul, tot timpul cand vorbeam se uitau in sus spre cer. Au plans cu noi, ne-au asigurat tot tratamentul pentru ca Selena sa nu sufere din cauza durerilor, dar Bunul Dumnezeu s-a indurat de ea si de cand am ajuns acasa doar in ultimile ei zile a fost nevoie sa-i punem plasturi cu morfina si rareori a luat cate un siropel pentru dureri. Pe 14 august ne-am intors acasa Selena foarte bucuroasa (pe aeroport ne-a spus ca e ca un vis pentru ea) si fericita.

I-am serbat cei 5 anisori si i-am implinit dorinta de a-i aduce cadou un rucsac cu tot ce-i va trebui cand va merge la gradi, asta ne-a cerut. Tratamentul medical urmat a fost paliativ,  am incercat sa tinem in frau globulele albe, i-am pus pe cateter sange si globule rosii de cate ori a fost nevoie si ne-am rugat sa se faca Voia Domnului si ce e mai bine pentru Selena, chiar daca pentru noi stiam ce inseamna. I-am promis ca nu vom mai sta niciodata in spital si cu ajutorul dr. Anca Colita si echipei sectiei de transplant medular de la Fundeni care au inteles, am reusit.

Selena atat de plina de iubire, e atat greu si mi-e dor sa-mi spuna “te iubesc, dragostea mea”, sa ma stranga in brate, mi-e dor…..

Selena atat de puternica, cu ochisorii plini de dragoste, o lectie pentru noi,  o fetita aleasa de Domnul Dumnezeul Nostru pentru un canon atat de greu, doi ani si jumatate de suferinta pe care a indurat-o cu curaj si zambind de fiecare data stiind ca va veni clipa cand va trece totul, nu insa cum credeam noi ca va trece. Selena indraznesc sa spun ca s-a pregatit duhovniceste pentru aceasta plecare si ca de acolo de sus ne va calauzi, sa ne traim viata cat mai aproape de Dumnezeu. Ne-a lasat o multime de mesaje pline de intelepciune pe care incet incet le vom intelege .

Selena s-a nascut intr-o zi cand luna era pe cer si a plecat intr-o zi cand printr-o negura de nori atunci cand sufletelul ei ne-a parasit a stralucit un soare puternic, patrunzand pe fereastra dandu-i stralucire ireala, facandu-ne sa ne intrebam “cine a fost Selena?” atat de frumoasa si de blanda, de calda si plina de mila pentru suferinta noastra.

Multumim tuturor celor care au trimis dosarul clinicilor din strainatate in speranta ca de undeva vom primi un raspuns favorabil.

Multumim unei echipe de oameni minunati, deosebiti – unei multimi de prieteni si cunostinte,  care au reusit sa faca cunoscut cazul Selenei la care mii de oameni au raspuns apelului de ajutor.

Multumim tuturor celor care s-au rugat si care au donat caci fiecare banut pus acolo a fost insotit de o rugaciune, speranta si multa dragoste.

Asta nu trebuie sa uitam nici unul dintre noi dragostea de oameni, sa-i iertam pe toti ce-i ce ne-au gresit si sa ne incredem in Dumnezeu chiar si atunci cand nu-L intelegem.

Dumnezeu sa o odihneasca pe Selena si pe voi toti sa va binecuvanteze!

Activitatea de ajutorare a copiilor afectati de leucemie, cancere si alte boli grave inceputa la sfarsitul anului 2009 dupa diagnosticarea Selenei o vom  continua si va rog sa vizitati site-ul nostru www.aripispreviata.ro si sa ne sprijiniti actiunile, impreuna, daruind din putinul nostru putem salva o viata!