Vineri – 8 aprilie

A facut doua cure de chimioterapie pentru recidiva in care Selena a primit
doze din mai multe citostatice unele de 5-6 ori mai mari decat in curele de acum
doi ani. A stat conectata ore, uneori zile si nopti la aparate insa a avut inca o data
puterea si curajul de a lupta pentru viata. Aplazia medulara a fost foarte grea,
insa Slava Domnului a trecut peste. Cand avea dureri foarte mari si ii era rau ma
punea sa-i dau cu mir pe frunte, pe manute si pe picioruse.
Insa sansele de a se vindeca prin chimioterapie sunt reduse iar leucemia
oricand poate intra intr-o evolutie galopanta si nu putem astepta.
Pentru a stabili date cat se poate de precise in legatura cu urmatoarea
etapa a tratamentului si detaliile privind procedura de transplant, am plecat cu
Selena sa facem o evaluare completa.
Ne rugam timpul sa fie de partea noastra, Selena sa primeasca tot ajutorul
de care are nevoie atunci cand trebuie. Desi ii e greu si si-ar dori sa vina si tati cu
noi isi face curaj, se agata cu speranta de fiecare cuvant si spune “ma fac bine
mama, va iubesc si ma fac bine”.
Nu vor exista niciodata cuvinte prin care noi sa va putem multumi
indeajuns, insa cu totii aflam prin Selena ca stim cum sa traim si ca nu suntem
singuri, niciodata!
Doamne ajuta!