SELENA DARIA VLAD » oana.hamza

Marti – 2 august

oana.hamza — Tue, 02 Aug 2011 19:21:58 +0000

Din 14 iulie de cand am aflat ca s-a activat citomegalovirusul ne tot da emotii si batai de cap. Dupa prima saptamana de tratament scazuse de la 850 la 60, apoi urmatoarea saptamana a urcat foarte mult insa s-a dovedit a fi o eroare. Ieri am aflat ca este 200 si continuam tratamentul cu perfuzii la spital si acasa de doua ori pe zi. Cand vine ora de baita si perfuzie Selena sta in fundulet cu ochii inchisi si imi spune ca a venit Mos Ene si ca nu mai poate sa stea, ca i s-a facut somn. Diminetile cand trebuie sa plecam la spital o trezim si incepe “mai lasa-ma sa ma dezmeticesc doua minute”. Alteori incepe sa planga ca nu mai vrea, ca de ce dureaza atat si de ce e bolnava, noi ii explicam ca o sa fie bine. Doamne ajuta sa treaca cat mai repede, pana am aflat rezultatele nu puteam dormi, nu puteam face nimic, foarte greu.
Selena este fericita ca nu a fost nevoie sa ne internam si ne rugam sa nu fie nici in continuare. Analizele le face de trei ori pe saptamana si in functie de ele tratamentele. Acasa ne jucam cu papusile, citim sau ne uitam la povesti si toata dupa amiaza o doarme. Au inceput sa apara primele fire de par si e bucuroasa. Durerile de burtica sau mai ameliorat un pic, cele de oase ne-a spus doctorita ca sunt normale ca se formeaza maduva si capul nu-i mai ameteste atat de des.
I-am cumparat bicicleta si este atat de fericita, in fiecare seara iesim sa faca cateva ture. O ajutam noi ca nu poate urca sau pedala foarte mult. Aceasta fericire a ei v-o datoram si va multumim. Doctorita ne-a recomandat sa faca miscare si ne-a ajutat sa ne decidem in privinta bicicletei, spunand ca e benefica pentru ea. Ma intreaba mereu daca sunt sigura ca o sa ne lase la aeroport sa o luam acasa la noi. Ne bucuram de fiecare clipa, cu nadejde in Doamne, Doamne.
Va multumim tuturor pentru sprijin si gandurile bune!
Doamne ajuta!

Luni – 25 iulie

oana.hamza — Mon, 25 Jul 2011 21:55:21 +0000

In cadrul campaniei “Vreau sa ajut” organizata de Fundatia Mereu Aproape impreuna cu Antena 1 si Antena 3 a fost prezentata in luna martie povestea Selenei. In 21.07. in contul Selenei fundatia a virat suma de 168 456 lei. Multumim tuturor celor care au donat si echipei Mereu Aproape. Multumim Bunului Dumnezeu ca strange laolalta oameni buni care fac minuni.
Doamne ajuta!

Vineri – 15 iulie

oana.hamza — Sun, 17 Jul 2011 19:54:25 +0000

De patru zile am inceput tratamentul in ambulator, mergem la spital facem analizele si tratamentul care i-l prescrie doctorul in functie de analize, apoi ne intoarcem acasa. Ieri la analize am aflat ca s-a activat datorita sistemului imunitar scazut un virus – citomegalovirus. Ne rugam sa trecem cu bine si peste asta. Am inceput tratamentul si duminica ii vor recolta din nou analiza de sange sa vedem daca reactioneaza la acest tratament.
Selena este foarte obosita, nu reuseste inca sa manance decat cate putin dimineata si seara, a slabit doua kg. Datorita toxicitatii tratamentului trebuie sa bea si multa apa, ne rugam de ea. Inca “ii ameteste capul” si se aseaza cu capul pe genunchii mei sau pe picioare “ca asa stau bine si imi trece”. Burtica o doare tare, zilnic un soi de crize care au inceput inca de cand facea chimioterapie si ii dau siropel s-o ajute. Datorita numarului de trombocite scazut s-a cam invinetit pe picioare si putin pe maini.
Am iesit cate putin dupa ora 18.00 in parc dar oboseste si vrea in brate, dar aerul curat si o mica plimbare ii fac tare bine.
Zilele trecute ne spunea ca-si doreste foarte mult sa poate sa mearga cu bicicleta ca acasa. E si haioasa uneori cand povesteste cate ceva si incepe “la mine acasa in Romania, faceam cutare lucru sau cutare”, nu e zi sa nu ne spuna sau sa-si aminteasca de acasa. Ieri a fost ziua lui veri insa am evitat sa pomenim despre, deoarece inainte cu o saptamana am zis ceva si a inceput sa planga spunand “trebuia sa fiu langa ea cand facea 1 an si sa o invat sa mearga in picioare.”
Intre timp am gasit un alt apartament, am stat primele trei luni in alta parte si de curand ne-am mutat. Chiriile sunt foarte mari si conditii necesare pentru nevoile Selenei greu de gasit. Important este ca am ramas in aceeasi zona, aproape de clinica, mergem in acelasi parc. Am realizat la o scurta perioada de la sosire ca si aceste conditii sunt foarte importante, medicii ne-au explicat ca sistemul imunitar fiind foarte slabit trebuie sa avem grija din toate punctele de vedere. Noul apartament l-am inchiriat pentru inca sase luni caci perioada pe care o vom petrece aici va fi mai mare decat am prevazut.
Este fericita ca stam si in apartament, caci mult plangea ca s-a saturat de cat sta in spital unde am stat fara trei zile a luna si jumatate. In curele de chimioterapie din lunile aprilie si am mai stat cate trei spatamani, timp in care am mai primit si cateva invoiri cand analizele erau mai ridicate si pentru ea a fost putin mai bine.
Important este ca celulele stem lucreaza bine, sa o ajute Bunul Dumnezeu sa fie sanatoasa si puternica.
Multumim tuturor pentru sprijin, pentru ca ne sunteti alaturi si va rugati pentru Selena Daria!
Doamne ajuta!

Miercuri – 1 iunie

oana.hamza — Thu, 02 Jun 2011 13:05:18 +0000

La multi ani tuturor copiilor!
Cum privim in ochii curati ai copiilor nostri si ne dorim pentru ei tot binele din lume si ce greu este cand ei lupta cu cancerul si copilaria lor insemna cure de chimioterapie si durere iar spitalul este a doua lor casa.
Astazi ne-am internat din nou si ne pregatim de un nou bloc de chimioterapie, unul mai greu spun medicii! De fiecare data cand ne internam ochisorii ei se umplu de tristete si apoi se schimba intr-o privire plina de acceptare ca o supunere in fata destinului. Atunci cand nu mai poate plange, ma roaga sa o alint isi doreste sa fie iar bebelus iar eu ma gandesc de multe ori ca ea stie bine ca atunci cand era mica nu trecea prin asta si de aceea are aceasta mare dorinta!
Dupa ce a plans, a inceput sa-si faca bagajele ca un om mare, incercand sa nu uite nimic! Ti se rupe sufletul, cu greu ne putem stapani! Ea stie ca vrea sa se faca bine si ca ii e dor de casuta noastra, ce vrea sa-i bata vantul prin par si sa se joace cu verisoara ei, ea nu vrea sa stam aici atatea luni. Eu ii spun sa ne rugam la Bunul Dumnezeu sa ne ajute si ca ne vom intoarce acasa la noi cand va veni timpul!
Are ata de mult curaj, Dumnezeu s-o aiba in paza!
Va multumim pentru tot ajutorul!
Doamne ajuta!

Marti – 24 mai

oana.hamza — Wed, 25 May 2011 15:15:16 +0000

De cateva zile ne-am externat din spital, insa Selena trebuie sa mai primeasca citostatice in continuare pana la transplant, urmand alte cure. Duminica am fost din nou la analize si doctorul a spus ca sunt in regula pentru aceasta perioada. Tratamentul este foarte greu, cu ajutorul lui Dumnezeu il vom duce pana la capat. Doctorii sunt multumiti de evolutia Selenei si spun ca este o fetita puternica. Este fericita ca putem iesi in fiecare seara la plimbare dupa ce apune soarele.
Dimineata se trezeste tarziu si dupa ce mananca se joaca apoi doarme la pranz, de fapt toata dupa amiza pana seara spre ora 18.00. Cred ca este foarte obosita dupa acesta perioada si somnul este un mod de refacere.
Are acum o papusica din carpa careia o d-na de la spital i-a montat cateter ca al ei si ea o trateaza zilnic. Betadina este sangele pentru transfuzii iar apa este serul fiziologic pentru spalarea cateterului. Apoi ii pune compresa si plasture si o lasa sa se usuce pentru a-i putea face un nou tratament.
Desi este de multe ori extenuata dupa atatea cure de chimioterapie gaseste resurse pentru a ne zambi, pentru a se juca si pentru a dansa. Aseara in parc a vrut sa facem un dans nou “dansul sirenelor” si o priveam cu ochii inlacrimati, fara sa pot spune nimic. Atatia ani de tratamente si drumul lung care ne astepata, o viata, de fapt o lupta continua pe care trebuie sa o castigi cate putin, cate putin cu Voia Celui de Sus.
Nu va vom putea multumi niciodata indeajuns pentru tot ajutorul dat! Doamne ajuta!

Sambata – 14 mai

oana.hamza — Sat, 14 May 2011 21:09:26 +0000

A fost o saptamana grea pentru micuta mea, atatea tratamente au epuizat-o preferand sa stea cu ochisorii inchisi aproape toata ziua. Cu greu am reusit s-o convingem sa faca zilnic cateva ture de culoar, in rest vrea numai in brate la mami si pe picioare “mami vreau sa ma iubesti in brate , sa-mi treaca”. Are greturi, insa stie ca trebuie sa manance ca sa-i fie bine si vrea sa mergem din nou in parc, zambeste cand ii spun ca o s-o tavalesc pe iarba, o s-o alerg si spune ca “vreau sa-mi treaca vantul prin par, abia astept”. Am intrebat-o ce parere ar avea daca ne-am tunde, caci parul a inceput sa cada din ce in ce mai mult si mi-a spus ca nu vrea. Analizele sunt in parametrii buni in aceasta etapa si doctorii spun ca este o fetita puternica si curajoasa. Povestile pe care le indrageste si le priveste cu mult drag la laptop cat si cartile pe care i le citesc o fac fericita. Inainte sa adoarma de fiecare data ma pune sa-i aduc cartile primite de la maicuta si isi alege ce sa-i citesc.
Ieri a venit o d-na cu multe instrumente muzicale si Selena a cantat la toate, a distrat-o si bineinteles cand mergem la noi acasa vrea sa aiba si ea. Si vrea sa mergem acasa nu intelege de ce trebuie sa stam atat.
Multumim tuturor pentru ajutorul dat! Doamne ajuta!

Sambata – 7 mai

oana.hamza — Mon, 09 May 2011 08:38:22 +0000

Selena face in continuare tratamentul cu antibiotice dar nu a mai facut febra de joi seara! Astazi analizele sunt mai bune, numai trombocitele au mai scazut si la pranz d-l doctor ne-a recomandat sa o scoatem la o plimbare, a deconectat-o de la infusomat si am mers o ora in parcul de aici. A fost foarte bine atat pentru starea psihica cat si pentru cea fizica, s-a jucat si a ras, a alergat si m-a pus sa-i fac poze langa o multime de flori. Dupa o saptamana de stat in sectie o ora la aer curat a fost o minune pentru Selena. Mergeam in spatele ei si o auzeam cum spunea “my name is selena, before, nu stiu ce …nu stiu cum”.
Cand ne-am intors in camera, a mancat bine, apoi i-am citit din Viata Maicii Domnului 15 pagini si a adormit pana seara la 8.
D-na asistent cand a venit sa-i ia pulsul si tensiunea, i-a propus fiindca este asa odihnita sa ajute pe sectie sa-i dea un pacient in ingrijire.
Dragii nostri va multumim din suflet pentru toata dragostea care ne-o daruiti si ne rugam Bunului Dumnezeu sa va daruiasca numai bine!

Joi – 5 mai

oana.hamza — Mon, 09 May 2011 08:36:41 +0000

Astazi am avut o zi foarte plina insa de investigatii si tratamente. Selena are analizele foarte “mici” drept pentru care s-a intervenit cu sange, neopogen pentru leucocite, dupa ce ieri a primit trombocite. Am avut examenul cardiologic si Slava lui Dumnezeu totul este bine, insa spre seara a parut un pic de febra si am inceput tratamentul cu trei tipuri de antibiotice. I-au recoltat din gat, urocultura, i-au facut radiografie la plamani si i-au luat sange pentru culturi sa vedem cu ce ne confruntam. S-a speriat de toata agitatia care s-a produs insa am linistit-o si i-am spus ca va fi bine. Are dureri de burtica mari si crampe care trec destul de greu. Incercam sa-i distragem atentia cu jocuri, cantecele insa nu prea are chef. In curand vom cunoaste rezultatele evaluarii complete si recomandarile privind urmatoarele etape ale tratamentului precum si detaliile privind procedura de transplant. Stim acum din rezultatele preliminare ca suntem bine din punct de vedere al bolii ceea ce ne intareste credinta ca totul va fi bine. Ne rugam Bunului Dumnezeu sa primeasca Selena tot ajutorul de care are nevoie si sa fie bine!
Va multumim tuturor pentru sprijin si mesaje! Doamne ajuta!

Marti – 3 mai

oana.hamza — Wed, 04 May 2011 07:57:35 +0000

Chiar daca analizele noastre sunt scazute si e suparata ca trebuie sa stam internate si nu uita de 100 de ori pe zi sa ma intrebe cand plecam acasa, Selena ma pune sa o imbrac “aranjeaza-ma putin” si ne plimbam pe culoare, topaie si in sala de oaspeti dam cate un spectacol – banda de alergare pentru adulti a devenit scena ei, eu cant si ea danseaza. Uneori avem si spectatori care o aplauda si se rusineaza cand ii spun bravo.
Luni ne-a vizitat un clovn care i-a daruit un balon floricica si unul inimioara, le-a plimbat toata ziua dupa ea si mi-a spus ca s-a hotarat: “sa fac scoala pentru clovni mami, sa inveselesc copiii din spitale”. A fost foarte impresionat d-l clovn cand i-am tradus ce a spus Selena, a spus ca un copil asa mic care gandeste asa e o minune.
Tot ieri am avut vizita echipei de medici si Selena a daruit d-lui Profesor un clovn pictat de ea si dansul a luat-o in brate si emotionat i-a multumit din inima.
Astazi ne-am petrecut mai mult de doua ore cu d-na Shely voluntar la o fundatie, care a venit sa viziteze bolnavii si care avea emotii ca era prima zi. Insa a spus ca intalnind-o pe Selena atat de plina de viata si a spus “reala” se gandeste ca a luat decizia potrivita, caci se gandea ca nu va face fata.
Isi ia cumintica toate siropelele, se bosumfla cand trebuie sa plece tati acasa sa aduca cate ceva si mi-a spus ca “eu as merge aici la gradinita, dar nu vreau sa invat limba asta, ca eu vreau acasa la noi”.
Va multumim tuturor! Bunul Dumnezeu sa ne ajute!

Duminica – 1 mai

oana.hamza — Mon, 02 May 2011 16:27:10 +0000

Sambata dupa ce ne-am ocupat de curatenie, spalat si mancarica ca niste gospodine ce suntem fiindca si Selena m-a ajutat sortandu-si jucariile, am iesit putin la o plimbarica. A cules cateva floricele, am dat-o putin in balansoar si topogan, dupa care ne-am intors ca era foarte obosita. Selena se bucura de fiecare clipa.
Seara am facut baita si ne-am culcat dupa ce a vazut “Frumoasa din padurea adormita”.
Azi dimineata cu lacrimi curgand pe obraz si rugaminti “mai vreau sa dorm”, “de ce trebuie sa mergem asa repede inapoi” am plecat la spital. I-au luat analizele si erau mai scazute decat vineri. Am ramas internate, a primit trombocite, dar Slava Domnului nu are febra, nu a slabit, doar nasucul tot infundat iar analizele luate vineri pentru asta nu au iesit inca.
Dupa amiaza s-a uitat la “101 de dalmatieni”, si de fiecare data este tare impresionata de catelusul “Luky” care nu mai poate merge prin zapada pentru ca e obosit si ii e foame, se uita cu ochii in lacrimi.
Seara am colorat, am facut baita, am stat cuminti la tratament si apoi “hai mami ca vreau pe picioare” sa dormim.
Multumim tuturor! Doamne ajuta!